Totul despre invatamantul romanesc

Legea educaţiei împarte şcoala în cinci tabere

14.04.2010

Elevii, studenţii, părinţii, profesorii şi rectorii au sute de amendamente la proiectul care schimbă educaţia. După aproape o lună de dezbateri, noua lege a educaţiei urmează să fie trimisă spre aprobare la Guvern şi apoi la Parlament.

ecaterina andronescuÎnvăţământul din România se va schimba total dacă noul proiect de lege propus de Ministerul Educaţiei va fi adoptat de Parlament: elevii vor avea portofoliu de studii cu note şi caracterizări din partea profesorilor, liceele care vor dori vor putea organiza admitere, iar Bacalaureatul va avea doar două probe scrise din mai multe discipline.

Testare din doi în doi ani

Prima schimbare este includerea clasei pregătitoare în învăţământul obligatoriu. Prin urmare, şcoala va începe la 6 ani. La finalul clasei pregătitoare, preşcolarii vor fi evaluaţi de către profesorii lor.

Modul de evaluare a elevilor din învăţământul preuniversitar va fi şi el schimbat. Şcolarii vor fi testaţi din doi în doi ani: la sfârşitul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a şi a IX-a, prin testări de tip internaţional.

Una dintre cele mai contestate măsuri din lege, atât de către profesori, cât şi de către părinţi, este modificarea structurii ciclurilor şcolare: clasa a IX-a va fi inclusă la gimnaziu, iar liceul va dura numai trei ani, de la a X-a până la a XII-a.

Ministrul Daniel Funeriu susţine că trecerea clasei a IX-a la gimnaziu aduce mai multe beneficii. „La sfârşitul clasei a VIII-a avem cea mai mare rată de abandon. Aproximativ 20% din copiii din România părăsesc şcoala înainte de absolvirea învăţământului obligatoriu", consideră Funeriu.

Două probe la bac

La finalul clasei a IX-a, elevii vor fi evaluaţi la trei probe: limba română şi o limbă străină, o probă ştiinţe (matematică, fizică, chimie, biologie) precum şi o altă probă practică de utilizare a calculatorului. Toate aceste examene vor conta la admiterea la liceu împreună cu portofoliul elevului.

Universităţile,curăţate de clanuri

Noul proiect de lege interzice ca rudele de până la gradul II să mai ocupe funcţii de conducere în universităţi.

Ce vor elevii: eliminarea religiei din programa obligatorie

fabian teliscaElevii propun ca noul mod de a da Bacalaureatul să intre în vigoare începând cu prima generaţie de clasa a X-a şi nu imediat.

Trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu să aibă loc peste trei ani.

Din consiliile de administraţie ale şcolilor şi ale inspectoratelor să facă parte şi un elev, pe lângă re­prezentanţi ai profesorilor, ai părinţilor şi ai comunităţii locale.

Statutul elevului să fie ataşat la noua lege a educaţiei şi să garanteze protecţia împotriva violenţei din şcoli, un fenomen care a scăpat de sub control şi pentru care sancţiunile sunt foarte blânde.

Elevii mai propun ca Ministerul Educaţiei şi Guvernul să finanţeze, anual, o conferinţă naţională prin care principalii parteneri din sistemul de educaţie să analizeze şi să dezbată problemele de actualitate din învăţământul preuniversitar.

Consiliul Naţional al Elevilor din România propune ca fondurile de cercetare să fie de 1,9% din Produsul Intern Brut al anului respectiv, şi nu 1%, cât prevede proiectul de lege.

Elevii mai propun ca, în liceu, religia să nu mai fie inclusă în trunchiul comun de discipline, iar ei să nu mai primească note, ci calificative.

Ce vor studenţii:să se înfiinţeze Oficiul anti-abuzuri din facultăţi

cezar hajLegea să prevadă ca plata burselor pentru doctorat să aibă loc în primele două luni ale anului universitar.

Crearea unui Oficiu Naţional de Combatere a Corupţiei şi a Abuzurilor în Educaţie.

Sumele pentru plata căminelor şi cantinelor să fie indexate anual cu inflaţia.

Să evalueze obligatoriu prestaţia profesorilor şi să aibă o pondere de 25% din caracterizarea finală a dascălilor.

Legea să prevadă mai clar cum se poate muta un student de la o facultate românească la un alt centru universitar.

Căminele să devină unităţi non-profit şi nu afaceri ale universităţilor, aşa cum se întâmplă în prezent.

Definirea clară a învăţământului la distanţă, cu frecvenţă redusă, fără frecvenţă, seral şi introducerea formei online, completată de elemente ce ţin de asigurarea calităţii.

Toate regulamentele cu privire la activitatea studenţilor, programele de studii şi examenele finale să se aprobe cu cel puţin şase luni înaintea sfârşitului anului universitar.

Studenţii mai cer ca în timpul anului universitar contractele de studiu să nu se modifice.

Ce vor părinţii:să încheie un contract ferm cu şcoala

mihaela gunaGimnaziul să nu se prelungească cu încă o clasă pentru că la finalizarea celor zece ani de studiu elevii nu vor avea nicio calificare.

Reînfiinţarea şcolilor de arte şi meserii pe care elevii să le poată urma după absolvirea gimnaziului, astfel încât să aibă o calificare.

Legea să prevadă un buget separat pentru manualele şcolare.

Prin lege să se precizeze ce se va întâmpla cu şcolile ale căror clădiri sunt revendicate.

Portofoliul elevului să fie făcut în mod obiectiv pentru că acesta va conta în proporţie de 70% la admiterea în liceu.

Legea nu garantează că elevii vor avea o nouă programă şcolară, mult mai aerisită.

Părinţii vor ca manualele să nu mai fie încărcate şi confuze, aşa cum sunt în prezent. Ei reclamă faptul că multe dintre lecţii sunt pline de noţiuni şi definiţii fără exemple sau experimente practice.

Legea prevede semnarea unui contract între părinte şi şcoală. Părinţii spun că, în prezent, doar ei au obligaţii, nu şi directorii instituţiei de învăţământ.

Bacalaureatul să fie susţinut numai la disciplinele învăţate pe parcursul anilor de şcoală.

Ce vor profesorii:să dea concurs naţional şi nu la şcoală

aurel corneaCadrele didactice consideră că trecerea clasei a IX-a la gimnaziu ar scoate mulţi şomeri pe piaţa muncii pentru că absolventul, deşi are vârsta legală pentru a munci (16 ani) nu are nicio calificare. Pentru prelungirea gimnaziului nu sunt suficiente spaţii şi nici profesori.

Profesorii spun că prin noua lege, componenţa Consiliului de Administraţie a şcolii va bloca actul decizional şi va politiza foarte mult acest organism de conducere.

Titularizarea să rămână la nivel naţional, ca şi până acum şi să nu dea examene la şcoală, aşa cum prevede noua lege. Argumentul principal al profesorilor este că acest lucru ar duce la scăderea numărului de cadre didactice din unele şcoli.

Învăţământul preuniversitar privat să fie finanţat diferit de cel de la stat.

Dacă legea va rămâne în forma propusă de minister, multe dintre şcoli vor rămâne fără dascăli, pentru că profesorii din şcolile de stat vor pleca pentru salarii mai bune la cele private.

Şcolile private vor putea să dea salarii mult mai mari, în timp ce instituţiile de stat nu vor putea plăti profesorii decât în conformitate cu prevederile legii salarizării unice.

Ce vor rectorii: să fie păstraţi la catedre profesorii peste 65 de ani

Consiliul Naţional al Rectorilor a respins întregul proiect al legii încă din 26 martie, când s-a întrunit în şedinţă specială.

Profesorii susţin că abordările din lege privind spaţiul universitar sunt neconstituţionale, pentru că anulează autonomia şi libertăţile academice.

Rectorii vor ca prin lege studenţii să fie implicaţi direct în alegerea conducerii universitare, de la funcţia de rector şi până la cea de prodecan.

Rectorii spun că universităţile vor fi politizate prin mecanismul de desemnare a persoanelor în funcţiile de conducere şi prin modul în care sunt finanţate.

Universitarii mai spun că pentru punerea în practică a noii legi vor fi necesare alte 136 de hotărâri de Guvern.

Rectorii mai sunt nemulţumiţi de faptul că Ministerul Educaţiei poate desfiinţa universităţi în mod discreţionar.

Universitarii cer ca noul proiect de lege să mai stea în dezbatere publică încă două luni.

Rectorii mai spun că profesorii care depăşesc 65 de ani nu ar trebui eliminaţi din învăţământ, pe criteriu de vârstă. Ei vin cu argumentul că şi în alte ţări, vârsta profesorilor universitari a fost mărită la 75 de ani. (sursa:adevarul)

Cum va arata scoala dupa asumarea noii legi

16.09.2009

Proiectul Legii educatiei nationale pe care, în aceasta dupa-amiaza, Guvernul României îsi asuma raspunderea va aduce schimbari importante sistemului de învatamânt.

Gândul va prezinta, în exclusivitate, cele mai importante modificari atât în învatamântul preuniversitar, în cel superior, în învatamântul pentru minoritati, în baza materiala a educatiei, în învatamântul particular, ori în ceea ce priveste recunoasterea diplomelor, certificatelor si calificarilor si statutul personalului didactic.

Învatamântul preuniversitar

Învatamântul obligatoriu în România va fi de 11 clase si cuprinde si grupa mare, pregatitoare pentru scoala si clasele I-X. Obligatia de a frecventa învatamântul de 11 clase la zi înceteaza la 18 ani. (Asta înseamna ca tinerii care nu finalizeaza învatamântul obligatoriu pâna la 18 ani, îl pot termina la celelalte forme de învatamânt: fara frecventa, frecventa redusa.

    *  Se generalizeaza învatamântul de 13 clase (se propune astfel, generalizarea liceului).
    *  Învatamântul de stat, dar si cel particular acreditat va primi finantare de baza de la bugetul de stat, de la bugetele locale si din alte surse.
    *  Educatia va primi anual minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv, iar Cercetarea va primi 1% din PIB.
    *  Educatia din sistemul national de învatamânt se desfasoara în limba româna. Aceste se poate desfasura si în limba materna si în limbi de circulatie internationala.
    *  Învatarea limbii române, ca limba oficiala, este obligatorie pentru toti cetatenii români, indiferent de etnie.limba romana
   *  Religia, ca disciplina scolara, face parte din trunchiul comun. Elevul, cu acordul parintilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia si confesiunea. Daca solicita în scris, parintele sau elevul major, poate sa nu frecventeze orele de religie, iar situatia scolara i se va încheia fara aceasta disciplina.
    *  Statul va acorda echivalentul a 500 de euro (la cursul de schimb leu/euro dat de BNR), fiecarui copil, cetatean român, la nasterea acestuia. Suma se depune într-un cont de depozit, numit cont pentru educatie permanenta. Titularul contului este singura persoana care poate retrage suma din acest cont, începând cu vârsta de 14 ani. Utilizarea sumelor în alte conditii decât pentru educatie constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni, la un an.
    *  Învatamântul preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri:

a) educatie timpurie formata din nivelul ante-prescolar (4 luni - 3 ani), respectiv nivelul prescolar (3 - 6/7 ani), cuprinzând grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare, pregatitoare pentru scoala;

b) învatamânt primar: clasele I-IV;elevi

c) învatamânt secundar care cuprinde:i. învatamânt secundar inferior: gimnaziu, clasele V-VIII;ii. învatamânt secundar superior: liceu, clasele IX-XII/XIII;

d) învatamânt profesional postobligatoriu organizat în filiera tehnologica;

e) învatamânt tertiar non-universitar: învatamânt postliceal.

   *  În clasa I sunt înscrisi copiii care au urmat grupa mare, pregatitoare pentru scoala si care împlinesc vârsta de 6 ani pâna la data începerii anului scolar.
    *  Continuarea studiilor din învatamântul secundar inferior, gimnazial în învatamântul secundar superior, liceal este asigurata pe baza unui proces de consiliere si orientare scolara si profesionala, fundamentat pe cunoasterea elevilor si pe recomandarile cadrelor didactice, precum si pe rezultatele învatarii si pe optiunile individuale.
    *  Pentru orientarea scolara si profesionala a absolventilor clasei a VIII-a si continuarea studiilor în clasa a IX-a, liceele pot opta pentru urmatoarele solutii privind selectarea:

I. Solutia fara examinare, în cadrul careia se iau în considerare:
a) rezultatele scolare obtinute pe parcursul claselor V-VIII, ca indicator general al performantelor elevului în raport cu standardele curriculare;A= rezultatele scolare obtinute pe parcursul claselor V-VIII, ca indicator general al performantelor elevului în raport cu standardele curriculare;
b) b) rezultatele obtinute la o testare nationala realizata la finalul clasei a VIII-a si structurata dupa modelul testarilor internationale standardizate, ca indicator specific privind competentele-cheie formate pe parcursul învatamântului general de tip comprehensiv.

II. Solutia cu examinare, în cadrul careia probele si metodologia de concurs sunt stabilite de catre fiecare liceu. În media finala rezultata în urma examinarii, ponderea rezultatelor scolare obtinute pe parcursul claselor V-VIII si a rezultatelor obtinute la testarea nationala realizata la finalul clasei a VIII-a va fi de cel putin 50%.

Scolile au obligatia ca pâna la data de 1 septembrie sa anunte public modalitatea de selectie pentru care opteaza.

    *  Rezultaregulamenttele învatarii precizate la alin. (3) sunt consemnate pentru fiecare elev în portofoliul personal pentru educatie permanenta.
    *  Organizarea si desfasurarea evaluarii nationale precizate la alin. (3), lit. b), procedura de trecere a absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a, precum si ponderea rezultatelor scolare, respectiv a rezultatelor obtinute la testarea nationala realizata la finalul clasei a VIII-a se reglementeaza prin metodologie elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, aprobata prin ordin al ministrului si data publicitatii pentru fiecare promotie la începutul învatamântului secundar inferior, gimnazial.
    *  Absolventii clasei a X-a îsi pot continua studiile în clasa a XI-a, de regula, în cadrul aceleiasi filiere, profil si, dupa caz, specializare, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii si data publicitatii pentru fiecare promotie la începutul învatamântului secundar superior, liceal.
    *  Numarul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învatamânt este cuprins între cel mult 20 de ore pe saptamâna la învatamântul primar si cel mult 30 de ore pe saptamâna pentru învatamântul secundar. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare, câti si pentru învatarea în clasa, asistata de cadrul didactic, a continuturilor predate, conform prezentei legi.
    *  Planurile-cadru de învatamânt pentru învatamântul secundar cuprind 60& discipline din trunchiul comun, de regula 20% curriculum diferentiat, si de regula 20% curriculum la decizia scolii/curriculum în dezvoltare locala.
    *  Disciplinele si activitatile cuprinse în curriculum la decizia scolii/curriculumul în dezvvoltarea locala se stabilesc de consiliul de administratie al unitatii de învatamânt, pe baza consultarii cadrelor didactice prin consiliul profesoral, a elevilor prin consiliul consultativ al elevilor, a parintilor prin comitetul reprezentatv al parintilor, precum si a reprezentantilor comunitatii locale si, dupa caz, a agentilor economici cu care unitatea de învatamânt are relatii pentru pregatirea practica a elevilor.
    *  Programele scolare vor acoperi maximum 75% din numarul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învatamânt. Cadrul didactic dispune de minimum 25% din numarul de ore alocat fiecarei discipline pentru implementarea planurilor individualizate de învatare si optimizare a învatarii la clasa a elevilor.
    *  Evaluarea predicativa a elevilor. Aceasta se realizeaza obligatoriu de cadrele didactice la începutul fiecarui an scolar, pentru fiecare disciplina/modul de pregatire din planurile-cadru de învatamânt corespunzatoare. Pe baza rezultatelor evaluarii predicative, se stabileste nivelul initial al cunostintelor, deprinderilor/abilitatilor si atitudinilor pentru fiecare elev, considerat ca nivel de referinta pentru anul scolar si disciplina/modulul de pregatire respectiv. Aceasta evaluare nu are influenta asupra traseului educational ulterior.
    *  Examenul national de bacalaureat va cuprinde trei probe scrise (n.n. - patru pentru elevii apartinând minoritatilor nationale) în functie de profilurile absolvite:

proba I - limba si literatura româna - proba comuna pentru toate profilurile si specializarile;
proba II - o proba scrisa, diferentiata în functie de filiera si profil: matematica - pentru profilul real, pentru filiera tehnologica sau pentru filiera vocationala; istorie - pentru profilul umanist din filiera teoretica sau vocationala;
proba III - o proba la alegere, în functie de filiera, profil si specializare dintre grupele de discipline: fizica, chimie, biologie sau informatica - sau geografie, filosofie, logica, argumentare si comunicare, economie, psihologie si sociologie.

Învatamântul universitar

   * Se înaspreste modul de acordare a acreditarii programelor de studiu, eliminându-se totodata posibilele interpretari ale legii. Astfel, o universitate îsi va putea deschide programe de studiu doar daca are avizul legal pentru locatia si forma de învatamânt respectiva. Mai mult, o universitate va primi acreditarea doar daca are minimum cinci programe de studiu acreditate iar institutiile de învatamânt superior care au primit doar nivel intermediar al acreditarii, anume autorizarea provizorie nu vor mai putea folosi titulatura de "universitate". Programele de studiu si universitatile vor fi ierarhizate, astfel încât candidatii sa stie unde se deruleaza cele mai bune cursuri pe fiecare specializare în parte.
    * Studiile de licenta vor putea fi organizate prin învatamântul de zi, seral, cu frecventa redusa sau prin învatamântul la distanta, guvernul reintroducând ID în textul de lege, dupa ce, proiectul initial inventa "învatamântul la distanta cu frecventa redusa".
    * În cazul specializarilor în arhitectura, medicina si medicina veterinara, studiile de licenta si cele de masterat vor putea fi comasate în programe unitare cu o durata între cinci si sase ani. Prevederea se va aplica doar în cadrul învatamântului de zi iar diplomele obtinute vor fi echivalente titlului de master.
    * Masteratele vor fi de sase tipuri: master de aprofundare, master interdisciplinar (ce va cuprinde cursuri din doua sau mai multe domenii), master de cercetare, master complementar (prin care vor fi urmate cursuri din alte domenii decât cele studiate la nivelul licentei), master profesional (sustinut în parteneriat cu mediul economic) si master didactic (pentru cei care vor sa urmeze o cariera pedagogica). Universitatile nu vor putea deschide programe de masterat decât daca dispune de profesori si conferentiari titulari pentru cel putin jumatate din disciplinele aferente respectivului program de studiu.
    * Toti absolventii indiferent ca au învatat în universitati de stat sau private vor sustine doua probe în vederea obtinerii licentei: un examen scris si prezentarea lucrarii de diploma. În ceea ce priveste finalizarea studiilor masterale, este obligatorie prezentarea si sustinerea publica a dizertatiei, în functie de decizia senatului, universitatea putând sa introduca si o proba practica.
    * Nu mai pot sa urmeze doctoratul decât cei care au obtinut în prealabil diploma de master. Doctorandul, ce va deveni "student-doctorand" va fi obligat sa publice rezultatele tezei în reviste relevante international. În cazul în care lucrarea este plagiat, titlul de doctor va fi retras
    * Pe lânga universitatile de stat si cele private apar universitatile confesionale, ce vor primi denumirea de institute si vor putea fi acreditate daca au un singur program de studiu acreditat. Spatiile si dotarile acestora vor fi asigurate de cultele religioasex and armese.
    * O treime din banii pe care universitatile le vor primi de la Ministerul Educatiei se va acorda pe baza criteriilor de calitate, rectoratele primind dreptul de a gestiona dupa bunul plac toate fondurile pe care le primesc de la stat.
    * În cazul abaterii de la prevederile legale, ministerul va putea sa suspende rectorul, sa stopeze finantarea, sa nu recunoasca diplomele sau sa desfiinteze universitatea.
    * Studentii vor avea un cuvânt de spus în stabilirea orarului si li se va pune la dispozitie un ghid, ce va fi publicat pe site-ul universitatii si va contine toate informatiile referitoare la drepturile si obligatiile lor. Prin lege, studentilior li se interzice sa se prezinte la cursuri sub influenta alcoolului sau drogurilor sau sa aduca în campus arme, munitie sau sa posede "materiale cu caracter obscen sau pornografic" (sursa:gandul)

Sex pentru cazare la Agronomie

Reporterul „Adevarul de Seara“ l-a înregistrat pe Matei Pantelimon, administratorul Caminului A 2 din Complexul Studentesc Agronomie din Bucuresti, când îi oferea o camera contra unei partide de amor.

camin a 2Angajatul Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara a fost surprins de camera ascunsa când negocia un loc de cazare „la negru“.

Noile cerinte ale „stapânilor“ de la poarta caminelor studentesti nu mai sunt legate de bani. Dupa o serie de flagranturi în care au fost surprinsi cerând si luând mita de la studenti pentru un loc în camin, acestia au ajuns sa prefere „plata în natura“.

Reporterul „Adevarul de Seara“ a încercat sa cumpere saptamâna aceasta un loc într-unul dintre caminele Complexului Studentesc Agronomie din Capitala, pretinzând ca are 21 de ani si ca este studenta la Facultatea de Geografie.

matei pantelimonAdministratorul Caminului A 2, Matei Pantelimon, nea Puiu asa cum îi spun studentii, un barbat la vreo 50 de ani, m-a primit în biroul sau. Initial mi-a refuzat cererea legata de un loc în camin, pretinzând ca nu sunt locuri suficiente nici pentru studentii de la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, institutie de care apartin caminele.

Dupa trei ore de asteptat în fata cladirii, nea Puiu s-a razgândit. M-a condus din nou în biroul sau si, de data aceasta, a urmat un adevarat interogatoriu. M-a întrebat la ce facultate sunt, ce vârsta am, ce lucreaza parintii si daca sunt casatorita. La final mi-a spus ca va încerca sa-mi gaseasca un loc în camin, dar ca nu-mi promite nimic.

„Daca erai maritata, stiam ce sa-ti cer!“

La întrebarea legata de recompensa, nea Puiu raspunde „Eu nu iau bani. Daca erai maritata, luam altceva, ai înteles? Daca erai maritata, stiam ce sa-ti cer”. Cer lamuriri, iar administratorul îsi dezvaluie intentiile: „Te-ai culcat cu vreun baiat pâna acum la vârsta asta? Ai un iubit ?“. Seria de întrebari este formulata în timp ce se ridica de la biroul sau, se apropie de mine si ma întreaba daca am ceva în geanta cu care îl înregistrez. Îi raspund ca nu.

Îmi repeta ca daca eram casatorita mi-ar fi cerut altceva. Joc în continuare rolul unei fete naive din provincie, usor de manipulat, si îi spun ca nu vad de ce conteaza daca sunt sau nu casatorita. Se apropie, ma îmbratiseaza si stabilim sa ne vedem ziua urmatoare pentru recompensa: o partida de sex.

Daca la început nu mi-a facut promisiuni cu privire la obtinerea unei camere, dupa „întelegere“ administratorul caminului A2 m-a asigurat ca voi primi o camera pe tot anul universitar. „Sa stii ca nu are legatura sexul cu cazarea! Nu are treaba una cu alta. Eu te rezolv“, a spus Matei Pantelimon, înainte sa observe butonul rosu al mini-camerei de luat vederi.

Brusc se schimba la fata, iar vocea începe sa-i tremure si repeta obsesiv ca îmi va da camera la camin. „Te rezolv, nu are nimic una cu alta. Am glumit sa stii. Ia-o ca pe o gluma. O sa te ajut. Esti o fata sarmana“, continua sa bolboroseasca barbatul.

„Ai stat sa ma bagi în belea!”

Matei Pantelimon, administratorul caminului A2

Constient ca a fost înregistrat, nea Puiu încearca sa ma convinga ca este o persoana integra, care nu a facut niciodata ilegalitati. Deodata se apropie si vrea sa-mi smulga camera de luat vederi. Încep sa tip si sa-i spun sa nu ma mai pipaie. „Esti atât de pisaloaga, încât ma zapacesti de cap. Te voi ajuta, fara cinci bani“, a mai spus nea Puiu.

Dupa ce mi-a pus niste întrebari pentru a se convinge ca locuiesc în provincie, a spus cu o voce stinsa: „Ai stat sa ma bagi în belea, pâna acum ai stat. De ce vrei sa-mi faci rau?“, a continuat el. Profitând ca cineva a intrat în birou, plec si îi spun administratorului ca revin în câteva zile cu carnetul de student, pentru a-mi face rost de un loc în camin.

500 de euro spaga în Regie

Pentru ca în ultimii ani au devenit mult mai circumspecti, administratorii de camin nu mai primesc bani direct de la studenti, ci prin intermediari. Un loc în caminele campusului Regie, spre exemplu, poate fi achizitionat la negru cu 400-500 de euro.

S-au terminat vremurile în care studentii mergeau direct la administratori sa negocieze. Au fost multe cazuri în care au fost prinsi ca luau mita. Administratorii nu mai risca, le e frica de presa. Acum îti poti obtine locul numai daca stii pe cineva  care se stie bine cu administratorul“, a spus un student din caminul P 5. (sursa:adevarul)

Prof. dr. Paul Marinescu, Universitatea Bucuresti: Costurile lipsei de educatie

Intr-o societate in care banii nu mai sunt de mult un mijloc, ci mai curand un scop, lipsa de speranta defineste un mod de a trai, de a actiona. Lipsa cronica de educatie a condus la situatii hilare, in care toti contesta si se contesta.

Cand vorbim de educatie, ne referim la toate segmentele societatii, nu numai la elevi si studenti. In Romania de azi, educarea trebuie sa devina un proces prin care inclusiv cei care decid trebuie sa recunoasca ca de multe ori sunt needucati.

Cum pot sa fie credibili oameni care, prin toate manifestarile lor, demonstreaza ca nu si-au asumat niciodata lectia decentei? De­ficientele in educatie au condus la grave probleme economice, culturale, sociale si politice.

Societateapaul marinescu prof. universitatea bucuresti, prin toate manifestari­le ei, vinde iluzii in loc sa creeze realitati. Am fost invatati sa traim din exceptii de la regula, iar cand remarcam spiritul nemtesc, care traieste numai din reguli, suntem uimiti.

Trebuie sa trecem de la atitudinea supravietuitorului, care isi construieste existenţa prin atitudinea „ma descurc“, la atitudinea traitorului, care se defineste prin „muncesc“.

Educarea ar putea deveni motorul societatii viitorului daca pe plan international ar fi stabilite reglementari ferme in legatura cu efortul pe care fiecare tara il face pentru formarea oamenilor ei si cu avantajele pe care aceasta le-ar obtine ca urmare a procesului de formare. De cele mai multe ori, tarile dezvoltate obtin gratuit resurse umane valoroase (si nu numai) pe care le transforma in avantaje proprii fara a oferi nimic in schimb.

Este evident ca atuurile se concentreaza la nivelul catorva tari dezvoltate care acumuleaza gratuit in­te­ligenta. Putem vorbi de o echitate a schimburilor? Nici pe departe... De la declaratiile de bune intentii pana la actiuni concrete, distanta este enorma. De fapt, educam si pentru altii.Educarea tuturor reprezinta un proces continuu in care trebuie sa fie implicati toti membrii societatii, pentru ca speranta trebuie sa le oferim in egala masura copiilor, tinerilor si batranilor.

Industria iluziilor ne-a creat sen­za­tia ca putem trai din acumulari spectaculoase si astfel am uitat un lucru esential... „Multul se face cu multe putinuri“. ­Modelarea viitorului reprezinta crearea unui sistem coerent, nu peticirea permanenta, in raport cu interesele unor grupuri, a realitatii actuale.

Costurile lipsei de educatie apar in momentul in care nu mai exista nicio legatura intre A STI, A FACE si A FI.  (sursa:capital)

 

Raportul generatiei fara scoala

MEC va lansa un raport de 162 de pagini, cu zeci de statistici negre despre „Starea învatamântului românesc“

Datele oficiale descriu viitoarea generatie care va conduce România: una fara scoala, aproape analfabeta, mult mai slaba decât generatiile de tineri europeni

educatie raportDintre absolventii de liceu, 49% nu au diploma de bacalaureat. 19% dintre elevi renunta anual la scoala. 22% dintre copii nu merg la gradinita. 16% dintre scolarii de clasa a IV-a nu sunt capabili sa înteleaga un text scris. Sunt statistici si rezultate la teste internationale care arunca România pe ultimele locuri din Europa la calitatea si eficienta Educatiei.

Potrivit Raportului privind „Starea învatamântului românesc“, elaborat de Ministerul Educatiei si intrat în posesia Gândul, multi dintre indicii pe care vi i-am prezentat se depreciaza. Pare paradoxal, atâta vreme cât oficialii se lauda, în acelasi raport, cu o crestere constanta a sumelor investite în sistem, sume care ne aduc aproape de nivelul european. În acelasi raport, tiparit înainte de demiterea lui Cristian Adomnitei din functia de ministru, sunt, pe lânga 95 de pagini de analiza, si 51 de file în care, cu limbaj de lemn, guvernantii ne prezinta „gradul de realizare a obiectivelor“, „crearea oportunitatilor“, „sisteme de management al calitatii” si alte strategii pline de vorbe care ar trebui sa scoata elevii si scoala din noroi.

Bilantul negru al educatiei românesti

Aproape o cincime dintre elevii români, înscrisi în învatamântul obligatoriu, si-au abandonat studiile.

Pe de altă parte, 49,5% dintre absolvenţii de liceu nu au diplomă de bac, iar 22,4% dintre copii nu merg la grădiniţă. 16% dintre şcolarii de clasa a IV-a nu sunt capabili să înţeleagă un text scris. Conform testărilor internaţionale, România se situează undeva pe locul 47, din 57 de ţări, unde s-a aplicat testul PISA.

 Continuăm să fim pe ultimele locuri în Europa când vine vorba de Educaţie. Analizand datele cuprinse în „Starea învăţământului” pe anul 2007-2008 - raport finalizat recent de Ministerul Educaţiei - rezultă că abandonul şcolar este de departe situaţia cea mai gravă. 19,2% dintre elevi au renunţat la şcoală, în loc să-şi termine studiile, anul trecut şcolar. Acest procent este cu atât mai mare, în comparaţie cu media UE de doar 14,8% şi cu obiectivul UE de a reduce abandonul şcolar la maxim 10%, până în 2010.

Doar trei state stau mai prost decât ţara noastră în privinţa ratei abandonului şcolar: Spania – 31%, Portugalia - 36,3% şi Malta - 37,6%. Pe de altă parte, suntem întrecuţi cu mult de state care de-abia ajung la un procent al abandonului şcolar de 5,5%: Slovenia, Polonia şi Cehia. Elevul român a ajuns, anul trecut, să frecventeze învăţământul, în medie, până la 16,3 ani, adică până în clasele a IX-X. Ne situăm, în continuare, pe un loc inferior în privinţa speranţei de viaţă şcolară. Dacă excludem învăţământul preşcolar, speranţa de viaţă şcolară a unui copil în vârstă de 6 ani ajunge la 14 ani.

Cauzele principale sunt alegerea greşită a filierei educaţionale, rata repetenţiei sau situaţia financiară precară a familiei. În Europa, Finlanda se situează pe primul loc, speranţa de viaţă ajungând la 20 de ani. Singurele ţări care stau mai slab decât noi sunt Malta şi Cipru, state în care speranţa de viaţă şcolară este puţin peste 14 ani.

Suntem, de asemenea, pe penultimul loc în Europa în privinţa participării la toate nivelurile de educaţie. În timp ce rata UE este de 59,2%, în România doar 50,5% dintre tineri urmează toate nivelurile de şcolarizare. Cel mai bine stă Finlanda – 66,4%, iar cel mai slab stau vecinii noştri bulgari, cu doar 49,8%. Elevele sunt cele care aleg să meargă la liceu, postliceale şi facultăţi, faţă de băieţi.

În privinţa elevilor din anii terminali, rata de absolvire nu este nici ea prea roz. Conform datelor Ministerului Educaţiei de acum doi ani (n.r. – nu există date din ultimul an şcolar) doar 61,1% dintre elevii de clasa a VIII-a absolvă cu examen.

Restul, neavând nici un examen, au ajuns la şcolile de arte şi meserii sau au renunţat la şcoală. Dacă îi luăm în calcul şi pe elevii care nu au susţinut examen, procentul urcă până la 92,4%. În mediul rural, aproape un sfert dintre elevi nu reuşesc să absolve nici măcar fără examen.

Elevii de liceu stau mai prost decât colegii lor mai mici: doar 50,5% termină liceul cu examen. Procentul ajunge la doar 55,3%, dacă sunt luaţi în calcul şi elevii care nu susţin examenul de bacalaureat. Dintre toţi, de departe, cel mai slab stau elevii de la SAM-uri: nici 40% nu reuşesc să-şi finalizeze studiile. Faţă de anul şcolar 2005-2006, rata de absolvire a SAM-urilor a crescut cu peste 13%.

19,2% dintre elevi au abandonat studiile în anul şcolar 2007-2008. Rata abandonului a crescut cu 4,3% în ultimii doi ani

 49,5% dintre absolvenţii de liceu nu au diplomă de bac. Doar 60% dintre elevii de la SAM absolvă.  (sursa:gandul)

Comentarii

până acum sunt 0 comentarii

Scrie un comentariu:

Nume:(*)
Email:
Comentariu:(*)
Cod validare:(*)
o poza
 

Notă: Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi vizibilă sau folosită în alte scopuri. Vă rugăm scrieţi comentarii relevante. Orice conţinut nepotrivit sau ofensator poate să fie modificat şi/sau şters.

Caractere interzise /\%&$#~<>^*"{}[]